joi, 2 decembrie 2010

rusine

a inceput vantul , ploaia , frigul insa chiar si asa voi ramane puternica si stapana pe mine in furtuna la fel ca un copac in prag de toamna , ma voi uita cu ochii inlacrimati la cum imi pleaca frunzele in alte emisfere - voi plange nopti la rand in toiul noptii-insa nimic din toate astea nu imi va schimba directia -Atata timp cat respir , nu exista limita la ceea ce pot sa visez- Iar tu ar trebui sa ma iubesti asa cum sunt , ar trebui sa ma strangi in brate , ar trebui sa razi cu mine , sa ma faci sa uit de sfera in care traiesc ,tu ar trebuie sa imi oferi naivitatea de care nu am avut parte la momentul ei......   Dar ..nu este atat de simplu ...

6 comentarii: